21 martie 2007

Vinovat

Ma intreb cateodata cine se face "vinovat" de cate lucruri se intampla cu noi sau in jurul nostru. Niciodata nu gasesc raspunsul corect, cred. Fiindca oricat de mult as injura sau as multumi celui pe care-l pun in postura sus mentionata, nu ma simt multumit cu mine insumi. Sa multumesc parintilor ca m-au "creat". Da, ei ar merita. Sa multumesc "sistemului" ca m-a transformat in ceea ce sunt? Nu cred ca e cazul. Mie nu-mi place despre mine, cel care sunt acum. Asa ca de ce as multumi cuiva pentru asta!? Da, nu-mi place nici macar ce va scriu, dar scriu pentru ca poate cu ocazia asta cineva ma va intelege si-mi va spune ce se intampla (cu mine, cu voi, cu noi). Asadar, cine-i vinovat!? Profesorii sa fie oare fiindca nu m-au indoctrinat cu suficienta cunoastere incat sa-mi dau seama despre tot ce se intampla? Ministerul Invatamantului pentru ca nu-i motiveaza pe profesori sa faca asta? Tara in care traiesc... sau conducatorii ei? Emisiunea Teleenciclopedia sau televiziunile in general, fiindca nu au avut nici o emisiune despre "cine suntem, de ce.. si ce trebuie sa facem?" Sa fie natura vinovata, fiindca nu m-a programat sa-mi folosesc mai mult decat media de 20% din capacitatea de "procesare" a creierului uman? Ma rog, probleme existentiale. Poate nu am citit suficiente carti. Iar cele pe care le-am citit mai mult m-au "confuzat". Nasol..


P.S.: Oare cine se face vinovat pentru o inscriere asa de fara miez ca asta de astazi? Dar de ce-mi mai bat capul!? Am gasit raspunsul. Si nu vi-l zic. Mai cautati si voi. ;-)

04 martie 2007

Imbatraniti inainte de timp

Salut. Istorisire trista, nu cititi daca sunteti veseli azi. Nu vreau sa va stric ziua.

Stiti deja toate povestile astea, mici fiind ne dorim sa devenim mari. Apoi, cand ne atingem acest obiectiv, vrem sa copilarim din nou. Scriu aici ca sa va arat cauze, nu sa reiau chestii stiute deja. Odata devenit mare, nu mai poti da inapoi. Si nu din cauza ca tu nu ai mai putea sa te intorci in lumea copilariei. Ci pentru ca au cei din jur grija sa nu-ti mai permita. Fie din cauza ca ei nu mai sunt in stare sa copilareasca, fie pentru ca normele nu-ti mai permit sa-ti mai doresti sa te joci, ce sa mai vorbim de joaca propriu-zisa. Oamenii sunt cei care nu ne lasa sa fim copii din nou. Oamenii "de cariera", oamenii fara scrupule, oamenii imbogatiti peste noapte (sau cu bani de la mami si de la tati). Daca vreti sa fiti copii, feriti-va de oameni. Fiti numai in sinea voastra. Doriti-va timp liber pentru a descoperi lucruri noi numai in gand. Fiindca nu e bine sa "te joci" pentru a dezvolta ceva. E bine sa faci totul organizat si planificat. Neaparat coordonat de cineva. Altfel, treaba iese sigur prost. Stiti ce va doresc voua, tuturor ucigasilor de copilarie!? S-aveti copii maturizati inca de la nastere. De-asta sa aveti parte... daca o sa aveti timp sa-i faceti, bineinteles.