I R I S

Vineri seara am fost sa-i vad, la aniversarea lor de 30 de ani, pe cei de la IRIS in concert. 30 de ani in care au compus, au scris, au cantat si ne-au ajutat sa vedem lumea si altfel decat ne este prezentata. Au fost alaturi de noi, alaturi de voi (cei care i-ati prins inca de la "nastere", eu n-am avut privilegiul, fiindca eu nu am 30 de ani, cat au ei de cantat)... vor fi mai departe alaturi de noi si de "cei ce vor fi". Putine sunt formatiile in Romania care au rezistat regimului comunist, iar Iris e o exceptie, desi au fost sicanati in permanenta. Au stiut sa ne tina alaturi de ei si ne-au facut la fiecare concert sa simtim ca intreaga lor munca ne este dedicata in intregime. A fost un "tren fara nas" catre muzica rock pentru multi dintre cei care isi doreau sa asculte acest gen inainte de 1989.
M-am aflat, cum ziceam, printre alti 14.999 de fani care i-au aplaudat, care au cantat impreuna cu ei... Avioanele treceau pe langa scena amenajata in mod inedit langa pista de aterizare a aeroportului Baneasa. Muzica, insa, era atat de puternica incat nu am auzit nici unul din zgomotoasele motoare ale aeronavelor ce se intorceau la Bucuresti... Iar jumatate din ziua de sambata am petrecut-o "intr-o ureche"... cu stanga nu prea mai auzeam bine :-). A fost superb. Invitatii Iris-ilor au facut atmosfera si mai placuta. Nu cred ca exista sau ca va mai exista vreodata in Romania o trupa rock precum Iris sau Phoenix. Ar trebui clonati, fiindca disparitia lor ar intrista enorm de multe inimi.
Imi pare rau pentru cei care nu au putut ajunge la concert. Sper sa aiba ocazia sa-i vada, poate, intr-unul din celelalte orase in care vor concerta.

La multi ani, IRIS! La cat mai multi! Va multumesc din toata inima!!!