18 decembrie 2006

Politichia romaneasca (sau raportul "Clismaneanu")

Va mai mira comportamentul oamenilor care detin Puterea in Romania? Pe mine nu ma mai mira si, mai mult decat atat, imi provoaca o greata imensa. Ce sens are publicarea unui raport (care e clar realizat "stiintific" la cererea intaiului marinar al tarii spre a-si distruge principalii adversari politici) inaintea Craciunului!? Eu nu vad o misiune crestina in acest raport, mai ales cand personajul principal (autorul raportului: Vladimir Tismaneanu) isi tradeaza propriul tata in acest raport.
O posibila interpretare a "lansarii" la apa a acestui raport (ca sa vorbim in termeni pe care sa-i inteleaga si Presedintele Romaniei de azi) este oferirea circului catre populatie. Ca de paine nu poate fi vorba. Asta ca sa-si umple romanu' nostru timpul cu scandaluri televizate si sa uite ca nu poate sa cumpere copiilor ceea ce si-ar dori de Craciun.. ba uneori nici chiar un cozonac. Iar titlul de "Clismaneanu", desi nu e original.. cred ca am gasit o interpretare personala pentru el.. pentru ca dupa ce va fi facut public cu surle si trambite in Camerele reunite, acest raport va genera o diaree de comentarii si dezbateri ce vor atrage atentia tuturor de la ceea ce se intampla cu adevarat in tara asta.. si anume nimic inspre binele nostru si totul inspre binele celor alesi.

Un comentariu:

timpileius spunea...

Politichia romaneasca e dezgustatoare! nici o indoiala. Lipsa de reactie a noastra e una hai sa nu-i spun ancestrala, dar sensibil minora. Eu unul militez pentru particularism si pentru manifestare personala intreaga. Daca asteptam ca altcineva, o personalitate sa ia act de ceea ce alte "somitati" au ceva de spus, cred eu ca ne asumam viitorul fara posibilitatea de a influenta ceva. Nu militez pe strazi pentru ca ma simt singur in ideile mele. Apartenenta la tara insa se manifesta diferit functie de fiecare, unul mai cu radacini in comunism, unul cu radacini in valoarea proprie, in intrinsecul natiunii asteia. Revolta cuiva nu trebuie lasata in indiferenta. Inutilitatea de suprafata a unei reactii la circ aduce inutilitatea unei atitudini de dezgust fata de ce se intampla. Inutilitatea unei actiuni condamnate se cheama in capul meu demagogie (chiar daca e in sens invers). In fine, eu promovez reactia, pentru ca pana una alta nu vad alta cale de formare/dezvoltare decat ca reactie la cei din jur, la mediu, la oameni. Spor la treaba ;)!